marți, 17 martie 2009

Where the fuck is Brown ?

s-a notat cu 5 mișcări brawniene în sectorul 5

Where the fuck is Brown ?
Hitler intreaba, sectorul 5 raspunde ca la carte :

-"Numai cine nu lucrează nu poate să i se impute că poate să fie şi mici greşeli, dar nu astea"
-"Având o relaţie foarte bună cu cadrele didactice, m-au sunat o profesoară de limba română"
-"Nu există fiinţă umană, fie că locuieşte în Africa, în Asia sau în Rahova, care să nu fi văzut un film, să nu fi rupt o floare, o fată sau un băiat, după cazul care este fiecare"
-"Cum mama dracului mai mon­tează el rododendronii? Asta-i problema mea!"
-"Cine nu are loc de mine... nu mă interesează... să se înghesuieşte!"

luni, 16 martie 2009

Good bye Ron Silver, the good political adviser of West Wing



Ron Silver a fost actorul care in West Wing, cea mai buna "political TV drama",a jucat rolul strategului de campanie Bruno Gianelli. In serial, la Casa Alba consilia un presedinte republican, el insusi avind simpatii republicane. Cu toate acestea Ron a ramas un liberal sadea, a votat cu Obama. Ieri 15 martie a murit datorita unui cancer aflat intr-o stare avansata.

Ferpar brutal pentru un CTP egal cu el însuși

15 Mar 2009 10:19 pm

Why The Newspapers Died

Clay Shirky offers a brilliant and brutal obituary. They all saw the Internet revolution coming, but they couldn't adjust their fundamental worldview:

When reality is labeled unthinkable, it creates a kind of sickness in an industry. Leadership becomes faith-based, while employees who have the temerity to suggest that what seems to be happening is in fact happening are herded into Innovation Departments, where they can be ignored en masse. This shunting aside of the realists in favor of the fabulists has different effects on different industries at different times. One of the effects on the newspapers is that many of their most passionate defenders are unable, even now, to plan for a world in which the industry they knew is visibly going away.

Cam așa se scrie pe acolo pe unde se iubește și se urăște fără teamă și unde înțelesurile și mirajul cuvîntului așternut pe hîrtie au devenit artă. (explicațiile pe larg într-o postare ulterioară)

Dacă însă vrem să rămînem ancorați în meandrele concretului SF practicat de CTP și alternat cu sincopele maniacal materialiste generate de aerul tare al terenului de tenis, zgura din teren îl revendică parcă mai tare decît plasa din text cu care a ținut atîția ani captiv un public parcă prea des ieșit la iarbă verde. In interviul de aici CTP se desparte de singura sa certitudine, jurnalistul, dorindu-se scriitor. Moartea primului vine într-un moment în care șlefuirea pietrei tombale a presei scrise capătă ultimele patine înaintea dăltuirilor (written in stone) nominale.

E conștient de efemeritatea hîrtiei dar nu și-a însușit pe deplin logica simplă care ne spune că scriitor te naști și jurnalist devii, așadar moare un jurnalist nenăscut scriitor, egal pregătit pentru un tenis de cîmp, dacă țara sau prașila a doua o cer.

duminică, 15 martie 2009

Scent Of A Woman

Am umblat la cutia cu maimuțe ademenit de filmul al cărui titlu face headerul, intrigat de faptul că acest parfum pe care îl utilizez de cînd eram student
"la școala de tumbe și giumbușlucuri" nu se poate cumpăra în Romania.
Să fie oare din cauza faptului că turcii ne țin sabia lui Ștefan cel Mare la
TOPKAPI SARAYI ?

În 1904, graţie geniului şi talentului lui Ernest Daltroff, Casa Caron îşi deschide porţile la numărul 10 Rue de Paris. Iubirea pentru colaboratoarea sa Felicie Wanpouille i-a inspirat parfumuri incredibile precum “N’Aimez que Moi”, 1916, “Tabac Blond”, 1919, miticul “Pour Un Homme”, 1934, “Fleurs de Rocaille”. În anii ’40, Ernest Daltroff s-a refugiat în America, iar Felicie a ţinut casa până în 1967, când s-a stins din viaţă la 93 de ani. În anii ’80, casa şi-a redeschis porţile.

O combinaţie de farmec, oroare, dispreţ, vrajă, dar în acelaşi timp atracţie, fiindcă dezvăluie o lume despre care toţi ştiu că există, fără să fie totuşi la îndemîna oricui.

Acesta este Yatagan... Un parfum cu accente mediteraneene. Miroase a trupuri arse de soare şi trecute prin lupte crîncene... luxuriant, lemnos. Piperat, virilitate debordantă, o masculinitate peremptorie.

Unul dintre cele mai curajoase şi dinamice popoare în căutare de expansiune, Turcia a fost sursa de inspiraţie a parfumierului Vincent Marcello, iar sabia care poartă numele comandantului şi fierarului Osman Bey, a cărui poreclă era Yatagan Baba, a dat numele parfumului creat. Nimic dulce, nimic floral. Întunecat, agresiv, tulburător. Animalic, straniu, te face să te gîndeşti la o iubire interzisă, periculoasă, la cruzimea aceea specific orientală. Caron a introdus Yatagan în 1976 şi l-a categorisit drept afloral. Printre ingrediente se găsesc frunze de lavandă, frunze de muşcată, pin, artemisia, muşchi de stejar, mosc, lemn, patchouli.

La lansarea sa Yatagan era ceva nou, intriga şi depăşea orice imaginaţie. Întunecat, halucinant, cuceritor pînă la sfîrşit.



Andra atacă pe centură

aici
După ce am citit, m-am prins (dar nu mă țin bine) în sfîrșit de ce "satul global" îi are la Cotidianul pe cei mai buni și mai drepți dintre tracii moldoveni trăitori la țară , nu pentru că au scăpat de săgețile gepide, nu pentru că și-au uitat cartela de lift în frigider și au urcat pe scara de incendiu după ce și-au dat foc la valiză, nu pentru că au avut o copilarie nefericită cu caprele Irinucăi, nu pentru că numele li s-ar termina prea multora în litera u de mînă, am luat la întîmplare o literă de pe pereții din redacție, dacă luam alt criteriu mă trezeam cu tot nomenclatorul de atroglodiței, apocnitorii, băi, care mai ești pe aicea că caii verzi îi fugărește tatulici prin altă aripă a clădirii unde se scrie numai cu verdele-n sus și e accesibilă doar după ce se termină împăduririle, ca să aibă și scufița roșie un loc de muncă.
Nu v-am spus încă dar o repet.

Cele mai cunoscute branduri evreiești au fost biblia, creștinismul si ICQ ; toate trei au depins de oameni pasionați care au răspîndit mesajul.

In termeni de marketing toți acești brokeri de informații din trecut au fost învinși pentru prima dată în 1517, cînd Luther printr-un gest fundamental pentru capitalism, a dăruit dreptul de interpretare a bibliei tuturor oamenilor:

“ religion is not about belief, is about behaviour “ au zis viitorii hughenoți pregătindu-se să scape din noaptea sfîntului Bartolomeu și să emigreze peste ape sub conspirativul WASP.

Nasol băi, am rămas fără viespi, numai albine dresate cu urdinișul la care pune Ursu botu și trîntori cu surse, care din tărie de caracter doresc să-și păstreze anonimatul pentru a nu le lua Vîntul fularul și sinecura.

O iau la fugă, în diorama din mijlocul redacției am numarat "12 oameni furioși". In loc să stea și ei cuminți la cina cea de taină pînă vine "tînărul ăla cu bmweuri" să le dea verdictul, îi mănîncă ( mă scuzați) în cur și dau cu banul cine să scrie titlul ăsta"Doctrina şocului": "biblia" antiglobalismului versus teoria conspiraţiei, ( dacă s-ar fi oprit aici mai era ceva) A căzut pajura-n cap, și după doua figuri de bambilici banu' a ales o damă, fără să știe că și ea aștepta să fie tradusă. (cartea)

Păi ce ne faceam fetelor, mai stăm după arabii ăștia să ni-i traducă pe anticii greci sau mergem la coafor ?

aici sunt banii dumneavoastră

aici
habemus papă-lapte
Nu vreți să intrați în politică domnule Vintilescu ? Hai vă rog eu. Păi țara arde și lacu-i plin de broaște.
Dacă aveți “îndrăzneala de a spera” vorbesc eu cu Vîntu, care să vorbească el cu Gușă, care să vorbească el cu Bușcu, care să vorbească el cu Vasiliu, care să vorbească el cu Ursu, băi, nu mai e nimeni la coadă, care vă dau eu banii ce să ne mai complicam.

broasca pe stomacul gol și supozitorul pe cale orală

Intrunite în celula de criză din spatele termopanelor de partid, doamnele care PeDaLează în gol prin înaltul copac de țară bananieră în care s-au urcat, n-or să scape nici ele de celulită dacă bombo se oferă să le ia pe rînd pe cadru.

*una dintre cele mai cumplite și eficiente torturi era aceea în care prizonierul era așezat pe o oliță în care era o broască și sub oliță ardea o flacară, în acest mod simplu pentru a scăpa de fierbințeală, broasca intra în anus.

Nu vreți să intrați în politică ? Hai vă rog eu. Păi țara arde și lacu-i plin de broaște.

Ce.Ne.Ce arta Mungiu. Palmele d'Or

Intr-o scrisoare deschisă și parfumată adresată fiului celui care a fost Conu Alecu (n. 14 martie 1919, Bucureşti ) adică parcă mai ieri, Cristian Mungiu scrie printre altele : “Apreciez că pe viitor ar fi preferabil ca CNC să fie degrevat de sarcina organizării concursului de selecţie şi că aceasta ar trebui făcută de către un organism independent pe baza datelor puse la dispoziţie de către CNC”
Avortul din dragoste urmează a fi făcut în 4, 3, 2 , hai să nu mai bîjbîim, să zicem științific 2 ani, adică exact cît timp îi trebuie unui elefant să se nască.

Parla men tari în gură

aflăm de aici
că liftingul merge pe burtă și nu vrea să țopaie încă 2 trepte pe scara evoluției. Ca să ducă acasă o roabă de bani trebuie să "promulgă" mai întîi și gura lor ceva.