The red rose of England and the red nose of Scotland

De ce a murit Neda ?

read this

ECOU ( Ecologie Urbană )

ORANGE BIKES TAKE MANHATTAN from Kalim Armstrong on Vimeo.

Victoria e în NOI

Experiment: Alexandru Tomescu şi Joshua Bell au cîntat în metrou.
România trăieşte "sub cerul lui Nichita şi a unei sonate de Bach"

Principiul lui Mircea Diaconu

„Dacă tot ne plătesc prost, măcar să lucrăm bine” David Esrig

Meet Bo, the First Dog

PRIETENII MEI, NIŞTE..............NEMŢI

Rozeta vînturilor

Bilanţ după Bizanţ.
Pentru preşedintele Obama o Europă veche sau una nouă este o Europă unită. Bosforul spahiilor lor, obişnuiţi deja cu gustul cărnii de sub şaua teutonilor, au ridicat feregeaua veto-ului turc la nominalizarea lui Anders Fogh Rasmussen ca secretar general al NATO. Pe tablele noastre de şah unde zarurile n-au fost încă aruncate, damele de companie politică ridică şi ele pînzele şi botforii cam la înalţimea unui french cancan de muezin, dedulcite şi ele, cam de multişor nu-i aşa, la gustul cărnii de sub şalvari, o dudă se pregăteşte să dea un cal pentru un regat, o pereche de nebuni pitoreşti vîsleşte cu vînturile-n pînze spre o stînă de poldere, doi limacşi se caţără pe turnuleţe de nisip în aplauzele băloase ale unor felixi perplecşi, nişte pioni "emanaţi" din cărţi fac o rocadă cu infanta cea mică, regele lacustru nu se gîndeşte să cadă la pat iar poporul chibiţ biruitor îşi mai ia o pauză de gîndire de 20 de ani pentru a reflecta la următoarea mutare.

Dacă nu noi, cînd ?

Imposibila uşurătate de a fi a unirii

O eventuală unire cu Basarabia ne-ar costa 35 de miliarde de euro. La această concluzie au ajuns jurnaliştii ziarului Cotidianul, care au făcut un calcul pentru a vedea care ar fi preţul unirii. Ziariştii au cerut părerea unor experţi în economie din România şi Republica Moldova.
( 1 octombrie 2006 )

Henry Kissinger este considerat părinte al realpolitik, formula germană a doctrinei realismului politic, care cere o apreciere lucidă a forţelor adversarului, dar şi a forţelor proprii, eliminarea sentimentelor, iluziilor şi prejudecăţilor ideologice în elaborarea strategiei politicii externe. Apărută într-un moment de vîrf al conflictului ideologic Est-Vest, realpolitik a produs o adevărată răsturnare în gîndirea politică occidentală. Şcoala realistă - scrie Kissinger - nu respinge importanţa idealurilor şi a valorilor. Dar ea insistă asupra cîntăririi atente, chiar nesentimentale a greutăţii forţelor materiale şi asupra înţelegerii istoriei, culturii şi economiei societăţilor care alcătuiesc sistemul internaţional. Nici un realist serios nu pretinde că puterea este singura sa preocupare. Dar nici un idealist nu poate susţine că puterea este irelevantă în răspîndirea idealurilor. Adevărata problemă este să stabileşti proporţia justă între aceste două elemente esenţiale ale politicii.