La dreapta împrejur

Ce este o constituţie ? In Parlament, în mass media, în scundele taverne mohorîte, în aerul dezodorizat al mallurilor, pe uliţele satelor încremenite cu WCul în fundul curţii, în cartierele dormitor sau în ansamblurile rezidenţiale kitch, şi în general peste tot pe unde asfaltul patriei o permite, omul nou (noul om vechi) o invocă prin reprezentanţii lui, pe Nuţi, spaima cea de toate zilele a crezului lui tutelar, curat-murdar. Maniheimul rîsu-plînsu e doctrina sub care se defilează cu gura plină şi cu burta goală, egal. Sintagmele nedoctrinare merg acum şi alături de certitudini care au orînduit lumea pentru că ,nu-i aşa, legenda spune că dreptul constituit de lege este expresia forţei. Fără Magna Carta, fără Minima Moralia, dar umpluţi de recunoaşterea formală a forţei uninominalului, haiducii şi baronii refugiaţi pe muntele pleşuv, cu "cerul înstelat deasupra capului" şi legea morală în vine, aşteaptă căderea zăpezii ca să se rostogolească imaculaţi, odată cu bulgărele lui Nea Cutare. Ferdinand Lassalle ( în paranteză fie spus, nenea ăsta e autorul moral al primului PSD din toate timpurile) într-un discurs rămas clasic a dat următorul răspuns la întrebarea aia din capul trebii : "Constituţia este expresia raporturilor de forţă între clasele sociale".
La rigoare, parcă planul înclinat ar tinde să-i dea dreptate, lupta pentru putere se dă între diferiţii reprezentanţi ai proprietarilor. Erupţia de prea mulţi noi pretendenţi în arena vulcanilor noroioşi de partid şi de stat de pe la noi ia însă aspecte groteşti, amintind nu atît de societatea informaţională în care (mă scuzaţi) am călcat, cît de cea industrială, sau chiar mai rău, de cea milenaristă ţărănească şi ulterior muncitorească. Şi cum altfel să te simţi în societaţile în care dezvoltarea economică, realizarea din punct de vedere educativ şi moralitatea publică sînt deficitare, decît dezamăgit şi dezrădacinat psihologic. Aşa cum a scris Seymour Lipset în eseul Political Man (1963) vor cîştiga pariul cu agricultura acele servicii secrete care "se adresează nemulţumiţilor şi sufletelor dezrădăcinate, celor cu vieţile eşuate, celor lipsiţi de securitate economică, persoanelor neinstruite, primitive şi autoritare care există la fiecare nivel al societăţii"
In ţările dezvoltate în care a predominat o formă de moderaţie conservatoare, ideologia a pendulat între reforma liberală temperată şi reacţia tradiţionalistă nostalgică, radicalismul a fost lăsat pe seama micilor grupuri de intelectuali şi a rebelilor izolaţi, fără influenţă politică. Pentru Thierry Maulnier "motivul pentru care se nasc fascisme este eşecul politic şi social al democraţiei liberale". Pentru noi, lipsa de ideologie este peticită cu vulgata intelectualilor prea temerar de creduli, care prin devieri partizane şi găinării cu ştaif adîncesc tenace şi "credibil" complicitaţile insalubre ale purtătorilor de chipiu egal răspîndiţi într-un stat impecabil de haios întărit.

Вечерний звон

Contesa de MontesQ a lucrat un Nou Jerseu

In "Tiene Vly" sau "Ten Swamps", denumire dată de coloniştii olandezi în 1688, dacă veţi suna întotdeauna de două ori la uşa unui apartament acceptabil de elegant, veţi găsi sub preş cheia care să aducă linişte în mlaştina noastră cea de toate zilele. Exploratorul Bartolomeu şi Puiul de Gostat au descoperit acolo Capul Bunei Speranţe încă de pe vremea cînd rulmenţii moldovenilor mai făceau furori la Ţarigrad şi peşcheşul, sugiucul şi pupatul papucului erau îndeletnicirile cotidiene ale ofiţerilor SRI însoţitori de tiruri pe drumul Călugărenilor, cel asanat de Banul Olteniei pentru liniştea urmaşilor urmaşilor, şi-a maşinilor lor de tipărit cupoane sub pravila lui Vacăroiu cel neştiutor de carte dar iute de a duce la îndeplinire Mizeria Istoricismului.
Reapăruţi parcă din durata lungă a istoriei a lui Fernand Braudel şi aflîndu-se ei în posesia conceptului de proprietate în devalmăşie, au dat marmotei ce e a marmotei şi glas peste timp mareşalului Antonescu, care întrebat la proces în 1946 de ce i-a adus la putere pe legionari a răspuns : " întrucît toată ţara era cu ei ". Neprinşi aşadar cu cartea lui Marx sub pernă, Mizeria filozofiei, ademeniţi de Popper cu Societatea deschisă la şliţ din UE, necititori de Milarepa ca să deosebească un Brâncuşi fals de un termopan autentic, dar iniţiaţi 45 de ani în Filozofia mizeriei lui Proudhon, ţara s-a vîndut de la sine cu ştampilă rotundă de la SIE, că a lor era atunci împarăţia cecurilor. Odată depăşite aceste stadii de capitalism primitiv, şocul votului ce va să vină era mult mai uşor de suportat, mai ales cînd de ales era unul care semăna cu Cuza, cel uşor de alungat pentru note proaste la purtarea ghiulului sau nesuflatul la timp in ciorbă. Întorşi fiecare pe la casele lor, fiecăruia după mărimea hobbyului i s-au încredinţat diverse gadgeturi: aşternuturi elveţiene, umbrele bulgăreşti, insectare cu licurici, saboţi olandezi, vuitoane la mîna a doua sau reviste cu ai Q mic.
Totul trebuia urzit în aşteptarea lui Ulise cel rătăcitor pe mări şi iubitor de escale în porturi cu zeamă bordeleză. Cînd s-a împlinit sorocul şi volta era singura manevră de neam prost acceptată de cancelariile de peste Tisa, cîţiva stropi strategici s-au scurs pe parchet şi tot românul plînsu MISA pe el. Ehe... copiii moşului, ca ţara să nu ajungă de poveste, trebuie o nouă prezentare, s-au prins şi ei că mitul cîrnatului tras în ţeapă în Piaţa Victoriei nu mai ajunge la toate gurile de meseni obişnuiţi cu tradiţionalul sînge la tavă. Aşadar se va pompa în toate instalaţiile apte încă de ceva turism nebalnear mitul săracului şi cinstitului descălecător de ţară şi al încălecătorului de îmbogăţiţi alogeni. Au ieşit deja la încălzire pentru europarlamentări, majoreta prestigioasei universităţi Madison Square Garden, o fostă mazetă de gazetă, cîţiva semidocţi locvace, o lojă de interlopi demni, vreo două cocote mistice, un set de consilieri de pluş, o garnitură de intelectuali de iarmaroc, un prigonit de peste ocean şi mai mulţi manelişti cu masterate. În celelalte ateliere de traforaj, penelopele care nu au urcat recamierul întregului mandat, pîndesc să le facă safteaua alături de vreo 322 de hiloţi rămaşi de la Termopilele anterioare, pentru care încă 5 ani ar fi parcă prea mult chiar şi pentru legendara lor răbdare de Itaca. Cu scut sau pe scut ? Aceasta-i întrebarea. Dar cine ? aici

Viaţa stă la pîndă pe "Una Isla Virtual"

Пляж в Миримаре
Вид на север из окна «шевроле» 1957 года,
Гавана, Куба.

Blogul unui cubanez, Reinaldo Escobar, născut în 1947, vă va da o veste în curînd. In 1988 a parăsit redacţia ziarului “Juventud Rebelde” pentru o tinereţe mai rebelă pe care astăzi o priveşte înainte cu mîndrie. De la ruşi vine......

Cînd va lua foc ultimul Rothmans ?

Cuminţenia pămîntului nu este o categorie etică pămîntească, morala nu devine un atribut al vieţii în plutonul de virtuţi decît la înfaţişarea celor veşnice, care după obiceiul locului se poartă numai în jumătăţi de masură pentru a nu strica echilibrul mediocrităţii noastre ca fel de a fi. Nepracticată cotidian, nu poate să apară decît în tensiunea marilor încercări, şi nu-i aşa, o viaţă de om parcă nu e de ajuns, asemenea ocazii pot să nici nu apară dacă responsabilitatea capitalismului de cumetrie nu o cere în fişa postului. Citit în cheia romanului realismului imaginar sud-american, textul de aici răvăşeşte discret doar conştiinţe mute. In rest, dulce ca mierea e neruşinarea patriei.

"Dacă nu l-aş fi cunoscut, n-aş fi putut scrie această carte . Dacă l-aş fi ascultat, n-aş fi scris-o" stă scris într-o "minima moralia" doar pentru uzul iniţiaţilor, dar nicidecum al celor care iubesc revoluţia pentru "mein damful" ei.
Dacă un laş ca Iliescu "v-ar fi cunoscut" domnule Hurezeanu, altfel s-ar fi scris. Dacă aţi fi scris-o atunci, nimeni nu v-ar fi ascultat.
Dupa 20 de ani, generalul armatei moarte va muri ca să traiască ce a scris dar nu poate să rostească.
La rigoare, va ramîne doar plutonul de cuvinte : FOC !

Sectorul 5 din Băneasa, o destinaţie electorală

INDIILE DE VEST

Arhipelag format din circa 1 200 de insule, care separă Oceanul Atlantic de Golful Mexic şi Marea Caraibilor. Insulele se împart după cum urmează: Bahamas; Antilele Mari: Cuba, Hispaniola (Haiti, Republica Dominicană), Jamaica şi Porto Rico; Antilele Mici: Aruba, Antilele Olandeze, Trinidad şi Tobago, insulele de sub Vînt (Grenada, Barbados, St. Vincent, St. Lucia, Martinica, Dominica, Guadelupa), Insulele Leeward (Montserrat, Antigua, St. Kitts şi Nevis, Barbuda, Anguilla, St. Martin, Insulele Virgine britanice şi ale SUA) şi multe insule mai mici.

Elefteros Tipos ( un ziar din Grecia )

N-am fost încă în Grecia dar tîrgul de turism recent încheiat la Romexpo mi-a amintit de cît de interesantă şi înţeleaptă ar putea fi Atena în luna mai, mai precis între 14 şi 16.
Această călătorie o datorez părinţilor din fotografie, care au făcut posibilă frumoasa prietenie a fiului lor cu e Bonnard, Gide şi Ravel, dar şi doctoratul în Ştiinţe Politice de la Sorbona din 1908, la numai 20 de ani.
Antropologia asta culturală, nu-i aşa de uşoară cum cred unii specialişti în mezeluri meşteşugite.

Linia maritimă Obama

Henry Kissinger şi fostul PM Yevgeny Primakov s-au întîlnit săptămîna aceasta la Moscova. Actualul şef al "lacului rusesc" a făcut o declaraţie importantă pentru viitorul fostelor ambarcaţiuni cu pînze.

Medvedev : “We are counting on a reset. We hope it takes place.”
Apăsînd pe butonul care de obicei nu se află la vedere am reţinut doar aceasta :
YP, născut în Kiev,Ucraina 1929.
A fost crescut în Tbilisi ( Georgia), părinţi evrei, în tinereţe şi-a schimbat numele din Finkelstein în Primakov.
A urmat cursurile Institutului de Studii Orientale din Moscova. Aşadar toata lumea vorbeşte aceeaşi limbă semitică. Felucile vă aşteaptă.

Gazeta de perete

De ce trag clopotele Mitică ?